Bonsaii au diferite aspecte si personalitati asa cum si oamenii au diferite individualitati si caractere. Si cum niciun om nu este exact la fel cu altul, asa niciun bonsai nu se aseamana cu celalalt.
Cunoasterea stilurilor face parte din bagajul de cunostiinte elementar pentru un pasionat. Acestea dicteaza forma unui copacel, astfel incat rezultatul final sa fie cat mai estetic si armonios. In fiecare bonsai veti gasi forma triunghiului. Bonsai-ul uneste Raiul si Pamantul, creand o cale a valorilor spirituale pe care omul o urmeaza in timpul in care ingrijieste un copacel. O legenda veche spunea ca un batran isi pastra tineretea deoarece atunci cand lucra la bonsai ” timpul statea pe loc”. El obisnuia sa zica: “in timp ce florile se ofiliesc iarna, in casa mea sunt mereu inflorite”, ilustrand astfel stagnarea timpului in aceasta arta. Bonsai-ul este de fapt un simbol al eternitatii. De fapt, el evita timpul. Astfel reflectand armonia dintre Om si Natura, dintre Cer si Pamant.
Bonsai in stilul padure
Panta triunghiului variaza de la un copacel la altul. Aceasta este esenta stilurilor. Forma este definita de numarul de grade al unghiului format de o line verticala ce coboara din varful arborelui (apex) pana la baza trunchiului si orizontala. Sunt cinci grupe de stiluri de bonsai, fiecare cu stiluri primare si secundare. Copaceii mai pot fi clasificati si dupa inaltime. Maestrii japonezi ne-au “invitat” mereu sa cream noi stiluri, noi forme, inspirandu-ne din natura ce ne inconjoara. Deasemenea, este adevarat ca un arbore este tot un arbore oriunde in lume, si ca in clasele si stilurile japoneze acestia au toate formele posibile, insa asta nu inseamna ca trebuie sa ne limitam la cateva stiluri si sa le repetam la infinit, ci din contra, trebuie sa ne dezvoltam creativitatea si sa cream noi stiluri.
In continuare va voi prezenta stilurile in functie de inaltime si unghiul pantei.
Prun chinezesc
Clasificare dupa inaltime
| Shito | <7,5cm |
| Mame | 7,5-15cm |
| Kotate Mochi / Shohin | 15-30cm |
| Chiu | 30-60cm |
| Dai | >60cm |
Clasificare dupa unghiul pantei (stilurile propriu-zise)
Grupa 1: un singur trunchi
Chokkan (vertical drept)  Ienupar Chokkan | Reprezentat de catre un singur arbore drept, cu varful perpendicular pe baza. Nu se admit curbe in forma trunchiului. Ramurile sunt grupate cate trei (stanga-spate-dreapta sau dreapta-spate-stanga), alternand in simetrie si micsorandu-si lungimea si grosimea catre apex. Prima ramura trebuie sa se gaseasca pe la o treime din inaltimea trunchiului si sa fie cea mai groasa. Orientarea acestei ramuri dicteaza aranjarea copacelului in ghiveci. Pozitia trebuie sa fie opusa directiei de dezvoltare a ramurii. |
Shakan (inclinat)
 Pin Shakan | Varful este inclinat la 45° in raport cu baza. Dezvoltarea radacinilor vizibile (nebari) trebuie sa fie in directia opusa inclinarii trunchiului, conferind echilibru arborelui. Prima ramura trebuie sa se gaseasca pe la aproximativ o treime din inaltime, fiind determinanta pentru armonia copacelului. |
Kengai (cascada)
 Pin alb Kengai | Arborele este inclinat si se revarsa peste vas. Varful bonsaiului este sub nivelul inferior al vasului. Ghiveciul trebuie sa fie foarte inalt, alegerea sa facandu-se in functie de compozitie. |
Bankan (rasucit )
 Prun Bankan | Destul de des intalnit in timpul istoriei, acum a devenit rar. Trunchiul este format din una sau mai multe curbe, ce se incolacesc in jurul acestuia. |
Stiluri secundare
Moyogi (vertical curbat)
 Artar japonez Moyogi | Initial refuzat de catre cei ce sustineau puritatea stilurilor, a devenit din ce in ce mai folosit. Nu neaparat deoarece este des intalnit in natura, ci pentru ca permite o libertate nemaintalnita la nici un alt stil. Spre deosebire de stilul vertical drept, acesta are trunchiul in zig-zag, avand curbe elegante. Ramurile pornesc numai din exteriorul curbelor si se inclina mai mult sau mai putin spre baza. |
Han-kengai (semi-cascada)
 Pin alb Han-kengai | Arborele este inclinat si coboara spre baza vasului. Varful acestuia nu trebuie sa depaseasca marginea inferioara a ghiveciului. Are doua apex-uri, unul deasupra, situat deasupra radacinilor si unul jos, la limita vegetatiei. |
Bunjingi (in forma de litere)
 Conifer Bunjingi | Foarte elegant prin simplicitatea lui, plina de rafinament, acest stil a fost inspirat din vechile picturi chineze. Aspectul cel mai socant este raportul dintre inaltimea trunchiului si grosimea lui. Deasemenea, ramurile sunt concentrate in partea superioara a acestuia. Literati este de fapt expresia unui copac care incearca sa supravietuiasca printre alti arbori mai inalti. Vasul este de dimensiuni mici, evazat si rotunjit, fapt ce potenteaza proportiile. |
Hokidachi (matura)
 Zelkova Hokidachi | Coroana este puternic ramificata, densa, in forma ovala, aratand ca o matura. Bonsaiul este usor descentrat in raport cu ghiveciul. Stilul e des intalnit la ulmi (Ulmus parvifolia) si la Zelkova (Zelkova serrata). Este un stil des intalnit in natura. |
Sabamiki (trunchi zgariat, sfasiat, rupt in bucati)
 Ienupar Sabamiki | Acesta este un stil foarte socant. Scoarta trunchiului este scoasa pe bucati mari, este scrijelita, gaurita, despicata… Ilustreaza actiunea intemperiilor asupra unui copac, cat si influenta animalelor salbatice ce isi ascut de exemplu coarnele sau ghearele pe scoarta acestuia. |
Sharimiki (trunchi ce are doar o linie de viata)
 Ienupar Sharimiki | O variatie a stilului sabamiki. In acest caz, toata scoarta copacului este scoasa, singura legatura dinte ramurile cu foliaj si radacini fiind o linie subtire de scoarta. |
Fukinagashi (batut de vant)
 Bonsai Fukinagashi | O reprezentare spectaculoasa a unui arbore modelat de catre vant. Unghiul pantei este de minim 45°, vegetatia este gasita doar pe partea interioara a inclinarii. Este singurul stil in care se admit ramurile ce trec peste trunchi. Varful poate sa fie decojit (jin). Bonsai-ul este asezat intr-un ghiveci plat, plasat in pozitia opusa inclinarii. Radacinile vizibile (nebari) trebuie sa creasca in directia opusa inclinarii. |
Neagari (radacini expuse)
 Bonsai Neagari | Radacinile sunt expuse pe o parte importanta din lungimea lor, bonsaiul aparand ca si cum ar fi ridicat pe ele. Ilustreaza un copacel caruia, sub actiunea apelor, i-a fost eliminat pamantul de sub baza, ramand cu radacinile in aer. |
Sekijoju (radacini-peste-piatra)
 Bonsai Sekijoju | In acest caz, radacinile se infasoara peste o piatra si apoi intra in pamant. Aspectul radacinilor cat si cel al pietrei sunt foarte importante pentru armonia compozitiei. |
Ishitsuki (copac-pe-piatra)
 Molid Ishitsuki | Bonsaiul este plantat intr-o crevasa dintr-o piatra. Ca si in stilul sekijoju, importanta stancii este foarte mare pentru estetica intregului ansamblu. Piatra poate fi acoperita in anumite portiuni cu muschi sau cu plante de mici dimensiuni pentru a complimenta compozitia. Aceasta este amplasata intr-un recipient cu marginea joasa, umplut cu apa. |
Takozukuri (caracatita)
 Bonsai Takozukuri | Mai este denumit si stilul sinuos, deoarece trunchiul este foarte unduit, iar ramurile la fel. Se numeste caractita, deoarece ramurile seamana cu niste tentacule. |
Nejikan (partial rasucit)
 Bonsai Nejikan | Este o variatie a stilului bankan, in care doar o portiune din trunchi este incolacita. |
Grupa 2: mai multe trunchiuri ce rasar dintr-o singura radacina
Tankan ( un singur trunchi) | Din radacina creste un singur trunchi. |
Sokan (trunchi dublu)
 Bonsai Sokan | Bonsai format din doua trunchiuri ce se dezvolta din aceeasi radacina. |
Sankan (trunchi triplu) | Bonsai cu trei trunchiuri. |
Gokan (cinci trunchiuri) | Bonsai cu cinci trunchiuri. |
Nanakan (sapte trunchiuri) | Bonsai cu sapte trunchiuri. |
Kyukan (peste noua trunchiuri) | Bonsai cu peste noua trunchiuri. |
Kabudachi (in general, trunchiuri grupate in jurul unei singure radacini)
 Bonsai Kabudachi | Stil ce reprezinta o generalizare a stilurilor de deasupra. |
Korabuki (mai multe trunchiuri diferit aranjate) | Spre deosebire de celelalte stiluri, acesta are mai multe trunchiuri ce cresc din aceeasi radacina, insa sunt la distante diferite. |
Ikadabuki (stilul pluta)
 Ienupar Ikadabuki | In acesta caz, trunchiurile ies dintr-o radacina ce este de-a lungul vasului. In natura se formeaza cand un copac se rastoarna, iar partea dinspre pamant se inradacineaza, iar partea opusa continua sa creasca. |
Netsunagari (variatie a stilului pluta) | Spre deosebire de ikadabuki, acesta are radacina sinuoasa, cu multe unduituri. |
Grupa 3: trunchiuri multiple/paduri de bonsai
Soju (doi arbori) | Padure de bonsai formata din doi arbori. |
Sambon-Yose (trei arbori) | Padure de bonsai formata din trei arbori. |
Gohon-Yose (cinci arbori) | Padure de bonsai formata din cinci arbori. |
Nanahon-Yose (sapte arbori) | Padure de bonsai formata din sapte arbori. |
Kyuhon-Yose (noua arbori) | Padure de bonsai formata din noua arbori. |
Yose-Ue (mai mult de noua arbori)
 Chiparosi padure | Padure de bonsai formata din mai mult de noua arbori. |
Yomayori (aranjare de arbori copiata din natura) | Aranjament de bonsai copiat dupa un peisaj din natura. |
Tsukami-Yose (mai multi arbori ce pornesc din acelasi loc, neavand o radacina comuna) | Stil ce ilustreaza mai multi arbori ce rasar din acelasi loc, neavand o radacina comuna. Se intalneste des in natura. |
Grupa 4: alte stiluri
Banyan (radacini ce coboara din ramuri)
 Ficus Banyan | Acest stil este des intalnit in zonele tropicale, la ficusi (Ficus retusa) si la Schefflera in special. In conditii de umiditate ridicata si constanta, acestora le cresc radacini din ramuri, ce coboara si ajung sa se inradacineze in sol. |
Sumo/Baobab | Des intalnit in Africa, in cazul baobabilor (Adansonia digitata). Este reprezentat printr-un trunchi foarte gros, cu ramuri scurte. O alta specie ce mai prezinta acest stil este stejarul (Quercus robur) |
Pierneef | Stil intalnit doar in Africa, fiind caracteristic pentru acacia(Acacia sieberana). Este o variatie a stilului matura, insa in acest caz, coroana arata ca o umbrela. |
Apex plat
 Bonsai Apex plat | Intalnit doar la acacia(Acacia sieberana) si la chiparosi de balta (Taxodium distichum). Seamana cu stilul matura, insa are varful complet plat. |
Bushveld | Stil african, derivat din vertical curbat, caracterizat prin trunchiul si ramurile crescute in zig-zag, cu multe unghiuri drepte. A nu fi confundat cu stilul sinuos. |
Wonderbroom | Stil rareori intalnit la ficusi (Ficus retusa), fiind observat doar la specimenele batrane. Se formeaza cand ramurile unui ficus se curbeaza catre sol, ating pamantul, se inradacineaza si apoi din acestea cresc alti copacei. |
Ficus salbatic | Iarasi, intalnit doar la ficusi. O variatie a stilului matura, insa in acest caz, ramurile sunt foarte lungi in comparatie cu trunchiul. |
Flacara
 Ginko flacara | Stil des intalnit la Ginko (Ginko biloba) . Copacul se aseamana cu o flacara. |
Plangator
 Chiparos de balta plangator | In general, se intalneste la salcii (Salix alba) si la wisteria (Wisteria floribunda). Se caracterieaza prin faptul ca ramurile coboara inspre pamant. |
Tanuki | Este un bonsai fals. Se creeaza dintr-un trunchi mort, prin care se mascheaza un puiet ce este lasat sa creasca. Cu timpul, acesta va acoperi santul in care a fost inserat si va parea ca trunchiul este al lui. |
Grupa 5: alte exemple, nu sunt luate ca bonsai in sensul strict al cuvantului
Bonkei/Saikei
 Saikei | Acest stil sugereaza gradinile miniaturale existente in istorie. A fost creat de catre maestrul japonez Toshio Kawamoto. Consista dintr-un peisaj intr-un ghiveci, format din pietre, copacei, plante, muschi si nisip, ce evoca un rau sau marea. |
Suiseki
 Suiseki | Pietre cu semnificatii divine, cu forme foarte frumoase si implicatii mitologice. |
Kusamomo/Shitakusa
 Kusamono | Plantatii de iarba sau bulbi. |
Plantatii de iarba si plante sezoniere | La fel ca si stilul de sus, numai ca apar si plantele sezoniere. |