Rolul arborilor a evoluat de-a lungul vremurilor. La inceput, erau folositi pe post de protectie impotriva elementelor naturii, ca apoi sa aiba un rol important in religiile primitive, fiindu-le atribuite puteri magice. Aceasta legatura spirituala este inca vie. Foarte multi pasionati isi inchipuie zi de zi cum e sa traiasca prin mica lor padurice de bonsai…

Lasand deoparte toate cunostiintele horticole implicate, disciplina bonsailor este una strict vizuala, ce are rolul de a crea o imagine in miniatura a copacilor din natura: de exemplu, o padure de fagi (Fagus sylvatica) in mijlocul unei campii, sau un pin (Pinus sylvestris) “batut” de vant pe piscul unui munte. Posibilitatile de modelare sunt infinite, fiind limitate doar de imaginatia dumneavoastra. In zilele noastre, artistii depasesc imaginea acceptata de bonsai si creeaza adevarate sculpturi vii, cu multe ondulatii, curbe si cu mult lemn mort. Spre deosebire de arborii din natura, bonsaii au o imagine mult simplificata. Astfel, un pin in mediul natural are in jur de 50 de ramuri, iar un pin sub forma de bonsai are aproximativ 10. Deasemenea, si dimensiunea frunzelor sau a acelor este redusa, fiind intr-o oarecare armonie cu dimensiunile copacelului. Respectarea proportiilor impune un numar de reguli estetice pentru a crea un bonsai.

Proportiile

La un arbore adult, raportul dintre grosimea trunchiului si inaltimea copacului este cuprins intre 1/30 si 1/40. La un bonsai, aceste proportii ar produce un trunchi incredibil de filiform. De aceea, nu se depaseste raportul de 1/10. In zilele noastre, raportul a scazut pe la 1/4, acesta relevand o varsta mare, favorizand o scoarta matura cu o textura atragatoare.
Un alt factor important este inaltimea de la care porneste prima ramura. In mod ideal, ar trebui sa apara la 1/3 din inaltimea trunchiului, insa se accepta si la 1/4. Singura exceptie o reprezinta stilul in forma de litere (bunjingi), la care ramurile apar mult mai sus.
Foliajul a reprezentat mereu elementul de compromis, oricat de micsorate ar fi frunzele, acestea par mereu in dezechilibru cu restul copacului. De aceea este recomandat sa evitati speciile cu frunzele mari, si sa le alegeti pe cele cu frunze mici. Aceasta regula se aplica in special la mame sau shohin, unde din pricina dimensiunilor reduse, este important sa se foloseasca specii cu frunze mici. Daca doriti sa utilizati speciile cu frunze mari, ajutati-va de acest sfat: petiolul reprezinta o frunza, iar frunza reprezinta o masa de frunze.

Trunchiul trebuie sa devina din ce in ce mai subtire cu cat urcam spre varf. Aceasta este regula de baza. Urmatoarea regula este una optionala (desi e preferat sa se aplice), si anume ca radacinile (nebari) ar trebui sa fie vizibile la baza bonsai-ului ca apoi sa intre in pamant. Deasemenea, daca un trunchi este curbat la baza, el trebuie sa fie curbat pe toata lungimea sa, nefiind indicat sa avem parti cu multe curbe ce alterneaza cu parti drepte, deoarece acestea strica armonia generala.

Desi un arbore se inscrie in trei dimensiuni, multi incepatori fac greseala de a se ocupa doar de o fata a acestuia, si nu si de celelalte. Armonia bonsai-ului este data de intreaga compozitie, nu doar de o parte a ei. Pentru a va ajuta, urmati aceste indrumari:

a) prima ramura poate sa apara fie din partea stanga a trunchiului, fie din partea  dreapta, insa trebuie sa se indrepte putin spre privitor.
b) a doua ramura trebuie sa fie pe partea opusa si sa se indrepte tot putin spre privitor.
c) a treia ramura va fi orientata spre spatele bonsai-ului pentru a crea senzatia  de adancime.
d) ramurile cele mai groase sunt la baza si se subtiaza odata cu cresterea inaltimii.
e) distanta dintre doua ramuri trebuie sa se micsoreze odata cu inaltimea.
f) nici o ramura nu are voie sa se intersecteze cu alta. Acest fapt ar crea un efect de simetrie ce nu incita in examinarea trunchiului.
g) ramurile trebuie intotdeauna sa se armonizeze cu restul trunchiului, astfel, daca trunchiul este unduit, la fel si ramurile, daca este drept, si ramurile sunt drepte.
h) daca doriti sa creati o imagine a unui copac tanar, ramurile trebuie sa fie orientate fie orizontal fie usor inspre varf, daca doriti sa creati o imagine a unui copac batran, acestea trebuie orientate inspre pamant.
i) nici o ramura nu trebuie sa se indrepte spre privitor.

Aceste reguli se vor respecta pe toata lungimea trunchiului. Odata inceputi, veti observa ca este aproape imposibil sa satisfaceti toate regulile, decat daca veti incepe bonsai-ul dintr-o samanta. Aceste norme nu sunt fixe, rolul lor este sa va indrume spre directia potrivita pentru a perfectiona cat mai mult posibil copacelul dumneavoastra. Nu lasati imaginatia sa va fie limitata de acestea. Experimentati noi aranjamente de trunchiuri, de ramuri, de foliaj si veti constata ca se poate ajunge la acelasi rezultat in mai multe moduri.

In continuare va voi prezenta doua moduri pentru a stabili proportiile ideale pentru un bonsai sau pentru o padurice.

Patratul Lo-shu

Patratul Lo-shu

Acesta este un patrat ce a fost impartit in 9 parti egale. Centrul acestuia (5) simbolizeaza Raiul iar restul cele 8 puncte cardinale. Suma fiecarui rand sau coloana este egala cu 15. Spatiul reprezentat de cifra 5 marcheaza pozitia bonsai-ului in vas. Planta poate sa fie pozitionata mai aproape sau mai departe de celelalte patrate, insa nu trebuie sa-l depaseasca pe cel propriu (5). Raportul dimensiunilor poate si el aflat cu usurinta. Pentru asta se foloseste randul orizontal din mijloc (7, 5, 3). Astfel, daca un copac are inaltimea totala de 21cm, atunci diametrul coroanei trebuie sa fie de 15cm iar inaltimea trunchiului de 9cm. Chiar si dimensiunea vasului poate fi calculata pe acelasi principiu. Raportul dintre inaltimea plantei si lungimea ghiveciului trebuie sa fie 7:5. Un bonsai de 28cm are nevoie de un vas de 20cm.

Sirul lui Fibonacci

Padure de bonsai ce respecta sirul lui Fibonacci

Acesta este un sir in care numarul precedent este egal cu suma celor doua numere precedente. Exemplu: 1, 1, 2, 3, 5 ,8, 13, 21, 34…Pe baza acestui principiu se pot calcula cum se vor organiza padurile de bonsai. De exemplu, daca avem o padure de 9 bonsai, aceasta va fi aranjata in doua grupuri, unul de 5 si unul de 4. Daca avem una de 21 de bonsai, va fi aranjata din doua grupuri, unul de 11 si unul de 10, care la randul lor vor putea fi impartitie in unul de 6, unul de 5, unul de 4 si unul de 6. Sirul este des intalnit si in natura, de exemplu, un con de pin are 3+5=8 spirale intr-o directie si 5+8=13 spirale in cealalta.