Compozitia solului in care se afla bonsaiul este unul dintre factorii cei mai importanti in supravietuirea acestuia. Copacelul absoarbe toate nutrientele de care are nevoie din pamant, de aceea trebuie sa ne asiguram ca ii oferim cele mai bune conditii sa reuseasca acest lucru.
Ce inseamna un sol bun?
Un pamant de buna calitate trebuie sa aiba trei caracteristici: drenaj, retentie buna a apei si a elementelor nutritive precum si aerare suficienta.
Drenajul
Paradoxal, nu uscarea radacinilor este inamicul dumneavoastra, ci putrezirea lor. Asadar, este foarte important ca pamantul sa aiba un drenaj bun. Apa turnata trebuie sa se scurga prin gaurile de evacuare in urmatoarele 30 de secunde si sa dispara de la suprafata in maxim 10 secunde de la incetarea udarii. Daca acest lucru nu se petrece, inseamna ca amestecul nu este suficient de drenant si exista riscul ca radacinile sa putrezeasca eventual. Componentele ce asigura un drenaj bun sunt pietrisul, tuful vulcanic, perlitul, akadama, vermiculite sau ceramica expandata. Diametrul acestora ar trebui sa fie intre 2mm si 4mm. Deasemenea, mai puteti folosi caramizi pe care le spargeti in bucati, desi este de preferat sa cumparati produsele de dinainte.
Retentia apei si a elementelor nutritive
Pe langa drenajul bun, este important ca pamantul sa retina suficienta apa cat sa-i ajunga intre doua udari. In mod ideal, aceasta ar trebui sa se petreaca o data pe zi, insa vara probabil ca va trebui sa udati mai des, si iarna mai rar. Componentele ce asigura retentia apei si a elementelor sunt turba, granulatul de turba, mranita, acele de conifere si scoarta de pini. In general, veti folosi doar turba, insa puteti incorpora si scoarta de pini cu succes. Mranita este mai rar folosita. Daca doriti sa folositi frunze/ace moarte, incercati sa cautati frunze de carpen sau de fag si ace de pin deoarece acestea se descompun cel mai greu. Diametrul particulelor trebuie sa se incadreze intre 2mm si 5mm. Puteti gasi un articol despre cum sa va faceti granulatul de turba in sectiunea Articole.
Aerarea
Radacinile au nevoie de oxigen ca sa functioneze corect. In lipsa acestuia, bacteriile anaerobe se vor dezvolta si radacinile pot putrezi. Aerarea este oferita de catre drenaj, asadar, cu cat amestecul este mai drenant, cu atat va patrunde mai mult oxigen in acesta.
Cumparam pamant gata facut sau ni-l preparam singuri?
Totul depinde de cati bonsai aveti. Daca aveti unul, doi, trei bonsai, atunci nu merita sa va chinuiti sa va faceti propriul amestec. Insa daca aveti o colectie numeroasa sau doriti sa va implicati cu adevarat in aceasta arta puteti sa vi-l preparati singuri. Pamant de bonsai gata facut cat si restul materialelor se pot gasi la City Garden si se prezinta sub forma unor saci de 5, 10, respectiv 50 litri.
Cum se pregatesc materialele?
In primul rand, asigurati-va ca materialele organice (turba,mranita etc.) si cele anorganice (pietris, tuf vulcanic, akadama) sunt umede. Daca sunt uscate se vor transforma in praf, si daca sunt ude se vor lipi intre ele. Cu ajutorul unei site, veti cerne fiecare dintre materiale separat, eliminand in primul si in primul rand praful. Acesta este foarte periculos deoarece daca este lasat in amestec, va ajunge la baza vasului unde se va compacta si va impiedica scurgerea lina a apei. Apoi, veti elimina particulele mai mari de 5, respectiv 4mm.
Cum se prepara?
Cantitatile din fiecare material depind de specia copacului, anotimp si conditiile oferite. De aceea, nu exista un amestec universal valabil pentru toti bonsaii. Fiecare crescator de bonsai are propriul amestec ce se adapteaza conditiilor sale. Pentru inceput, veti incepe cu o compozitie standard si o veti adapta pe parcursul anilor.
Foioase | Amestecul trebuie sa fie in jur de 60% organic si 40% anorganic. O alternativa pentru plantutele tinere sau proaspat colectate din natura este cel de 50% organic si 50% anorganic. |
Conifere | Compozitia sa fie intre 30-40% organic si 70-60% anorganic. Coniferele au in general nevoie de un drenaj mai bun decat foioasele. Singura exceptie o reprezinta Chiparosul de balta (Taxodium distichum) unde se foloseste un amestec de 40-50% organic si 60-50% anorganic. |
| Bonsai de interior | In cazul acestora se foloseste un amestec de 50-70% organic si 50%-30% anorganic. |
Azalee | Azaleele si plantele acidofile prefera un sol mai acid de aceea trebuie evitata incorporarea de calcar in amestec. Compozitia acestuia trebuie sa fie 50% organic si 50% anorganic. Turba, acele si scoarta de conifere sunt compusi ce maresc aciditatea solului. |
De exemplu, pentru un stejar (Quercus robur), amestecul poate fi:
-60% turba si 40% pietris;
-40% turba, 20% granulat de turba si 20% pietris, 20% tuf vulcanic;
-5% scoarta de pin, 45% turba, 30% pietris, 20% akadama;
Si lista poate continua… Odata cu trecerea anilor, veti observa ce probleme exista, de cata apa aveti nevoie, cata apa consuma fiecare specie si veti ajunge la propriul amestec.
Materiale ce NU trebuie incorporate in amestec
Sub nici o forma nu veti pune in amestec: calcar, creta, balegar, nisip, pietris din zonele de langa litoral, praf, pietris din zonele de constructii, compost. Acestea pot contine impuritati, toxine, sau pot avea concentratii prea mari de elemente nutritive ce pot arde radacinile. Tineti minte ca dupa ce veti schimba pamantul unui bonsai cu un altul cu alta compozitie, va trebui sa va adaptati si regimul de udare.


