Bonsaii pot proveni din mai multe surse, fiecare cu avantajele si dezavantajele ei. Iata cateva metode de inmultire:

Bonsai

Prin seminte

Aceasta metoda necesita multa rabdare si ingrijire, insa este modul in care cresterea copaceilor poate fi cel mai bine dirijata, deoarece se incepe de la o varsta frageda. Dezavantajul este ca dureaza foarte mult sa se obtina un bonsai din seminte, numai pentru dezvoltarea trunchiului fiind necesari cam 10 ani.
Semintele pot fi luate din parc, din propria gradina sau de la distribuitori specializati. Retineti ca nu exista seminte din care o sa iasa bonsai, ci seminte a caror specie este adaptata cresterii bonsailor.
Acestea se vor colecta toamna. Este bine sa luati mai multe pungulite cu dumneavoastra ca sa aveti unde le tine, unele dintre acestea (cum ar fi cele de Ginko) au un invelis ce miroase foarte urat cand incepe sa putrezeasca.
Unele seminte se pot planta imediat dupa culegere (in special cele de plante tropicale si semi-tropicale) insa unele au nevoie de o perioada de stratificare.
Stratificarea este un procedeu de inducere a germinarii prin mentinerea semintelor la o temperatura scazuta pe o durata specifica de timp. Se aplica pentru speciile temperate, in special pentru conifere. In general, o durata intre doua si patru luni ar trebui sa fie de ajuns pentru majoritatea speciilor.
In continuare va voi prezenta pasii necesari pentru plantarea unor seminte.

Seminte

1. Semintele colectate sunt spalate timp de 10min pentru a indeparta orice urma de mizerie.
2. Daca semintele sunt invelite intr-o coaja dura, le puteti freca de un smirghel pentru a le ajuta sa germineze.
3. Se pulverizeaza semintele cu un fungicid pe baza de cupru pentru a evita riscul unor infectii criptogamice.
4. Daca semintele trebuie stratificate, atunci le veti amesteca cu muschi sphagnum umed sau cu perlit umed, le veti inchide intr-un recipient ermetic si le veti pune in cel mai jos compartiment al frigiderului (NU al congelatorului). O data pe saptamana sa le mai deschideti cate un pic pentru a le aerisi ca sa nu mucegaiasca. Le lasati in frigider intre 2 si 4 luni, avand grija sa nu se usuce amestecul, ci sa ramana usor umed.
5. Dupa ce ati terminat stratificarea le veti planta intr-un amestec drenant, cu o compozitie de 60% pietris si 40% turba.
6. Semintele se pun pe suprafata solului si se acopera cu pamant nu mai mult decat grosimea lor. Apoi se pune un strat fin de nisip. Acesta se va usca mai repede si se va reduce riscul de putrezire al tulpinitelor.
7. Pentru a evita deranjarea solului la udare, puteti pune un disc de hartie pe pamant.
8. In continuare va trebui sa aveti mare grija la udare, asigurandu-va ca solul nu ramane ud mereu, ci umed. Pastrati semintele intr-un loc luminos insa ferit de lumina directa pe timpul verii.
9. Dupa un an-doi puteti incepe modelarea plantutelor printr-o legare usoara.

Puieti

Prin butasi

Aceasta metoda necesita mai putin timp si rabdare decat cea prin seminte. Primavara sau vara devreme se taie ramuri de maxim 10 cm si se lasa in jur de patru pana la sase frunze pe acestea. Apoi se scufunda tulpina in hormoni de inradacinare. Se ia un ghiveci de mici dimensiuni, se umple cu un amestec de 60% pietris si 40% turba. Se face o gaura cu un creion si se introduce planta acolo. Se uda incet pana se scurge apa prin gaurile de drenaj. Exista doua tipuri de butasi, cei nelemnificati si cei lemnificati. Cei nelemnificati sunt cei din anul curent si acestia au in general o sansa mai mare de inradacinare. Cei lemnificati sunt cei din anii trecuti si au avantajul de a fi mai grosi decat cei nelemnificati.

Butasi

Prin marcotare

Aceasta metoda este cea preferata, fiind o metoda sigura si foarte rapida de obtinere de nou material. Exista doua tipuri de marcotare, cea aeriana si cea subterana.  Cea subterana se foloseste in cazul speciilor cu ramuri flexibile, iar cea aeriana este metoda standard. Marcotarea functioneaza prin intreruperea fluxului de seva descendenta. Astfel, partea marcotata va fi fortata sa faca radacini. Acest procedeu se realizeaza primavara, dupa ce planta a deschis primul set de frunze.

Pentru a realiza o marcotare subterana se ia o ramura flexibila si se taie o parte din scoarta acesteia. Apoi zona respectiva se ingroapa sub pamant si varful se scoate la aer. Se pune o piatra peste zona taiata ca sa nu iasa ramura din sol. Apoi se uda normal. In un an-doi se vor obtine radacini din acel loc si se va putea separa marcotajul.

Marcotare subterana

Pentru a realiza o marcotare aeriana se alege o ramura si se decupeaza o sectiune circulara de scoarta cu latimea cat grosimea ramurii. Apoi se pudreaza cu hormoni de inradacinare si se aplica muschi sphagnum umed. Se inchide intr-o punga ermetica si cu o seringa se va uda in mod regulat pentru a mentine amestecul umed. In loc de sphagnum poate fi folosit si un amestec drenant de sol, insa de data asta va fi pus intr-un ghiveci. Primavara viitoare se verifica ghiveciul si daca numarul de radacini este suficient, se separa planta sub nivelul vasului.

Taieri circulare pentru marcotare aeriana

Acestea sunt metodele de inmultire cel mai des intalnite si eu v-as recomanda sa folositi marcotarea aeriana deoarece veti obtine rezultatele cele mai bune astfel.

Marcotare aeriana